Referate pentru Scoala - referate, comentarii, compuneri, subiecte rezolvate
Referate si esee la materia

Cainele - patologie si semiologie

CAINELE - PATOLOGIE SI SEMIOLOGIE

PIELE SI PAR

Afectiunile dermatologice se instaleaza lent, trec de regula mai greu, medicul trebuie sa primeasca de la d-voastra cat mai multe informatii, de exemplu sa stim daca este sau nu pruriginoasa, etc. Se recomanda o alimentatie foarte bogata in acizi grasi esentiali (de origine vegetala), imbaieri cat mai rare, numai cand este neaparat necesar.

APARATUL MUSCULOSCHELETIC

Asupra oaselor se exercita presiuni de crestere, oasele lungi sunt foarte importante, viteza de crestere este maxima intre 3 si 7 luni, aportul de calciu este esential, atentie calciul de origine organica este de dorit in locul celui mineral, aportul trebuie administrat zilnic si nu discontinuu, in doze de pana la 10 - 15 g/zi in functie de alimentatie, cei care consuma numai hrana industrializata neavand un necesar atat de mare. Toti cainii de talie mare trebuie sa ajunga inainte de varsta de 4 luni la medicul veterinar pentru testul de displazie si pentru aprecierea generala a evolutiei scheletului pentru stabilirea dozelor de calciu, alte minerale si vitamine. Cele mai bune rezultate au fost obtinute cu faina de scoici, inclusiv pentru prevenirea displaziei de sold.



SISTEMUL NERVOS

In perioada de crestere cainele trebuie sa aiba o viata regulata cu suficienta odihna care sa-i permita o evolutie echilibrata a sistemului nervos. Acesta trebuie examinat de un specialist in comportament, care sa-l raporteze la rasa din care face parte si sa moduleze educatia lui ulterioara. Este de studiat curajul si frica, temperamentul, viteza de reactie, vazul, mirosul si auzul.

APARATUL RESPIRATOR

Se studiaza impreuna cu conjunctiva care trebuie sa aiba o culoare normala si secretii care sa se colecteze odata pe zi, se examineaza zilnic secretia nazala eventual cea faraingiana capacitatea respiratorie la efort si tusea. Atentie cainii cu faringita tusesc convingator ca si cum ar avea un os in gat. Cainii cu un os in gat au o semiologie foarte tipica cu tendinta de a isi baga laba pe gat.

APARATUL DIGESTIV

Se examineaza apetitul cu particularitatile lui, scaunul si frecventa lui. Cele mai frecvente tulburari digestive au origine alimentara de vina fiind noi si apoi cainele. Trebuie combatuta alimentatia neregulata din alte surse decat castron. Prin aceasta cainele este dezobisnuit sa manance din alte locuri evitandu-se astfel si posibilele intoxicatii. Un caine cu sindrom diareic trebuie in primul rand sa nu mai primesca nimic de mancare. O dieta de 24 – 48 de ore este deseori cel mai bun remediu. Totusi vizita la medicul veterinar este importanta fiindca nu putem sti daca aceasta nu este evolutia unei bolii infectioase.

APARATUL URINAR

Frecventa urinarii este mai mare la mascul. Urina trebuie sa fie limpede, intotdeauna efortul de mictiune sa nu depaseaca durata eliminarii urinii. Atentie, infectiile urinare trebuie tratate cu seriozitate minimum 14 zile existand riscul transmiterii la om.

APARATUL GENITAL MASCUL

Mai putin problematic. O picatura verzuie la nivelul sacului preputial este normala. Afectiunile cele mai frecvente sunt cele tumorale (exista un sarcom tranplantabil numit sarcomul Sticher) si traumatice. Mult mai rare sunt afectiunile testiculelor si ale prostatei.

APARATUL GENITAL FEMEL

Este sursa a 10% din patologia acestora, predominand afectiunile mamare (mamite, mastoze si tumori) urmand cele uterine in special infectioase dar si tumorale si terminand ca frecventa cu afectiunile vulvo-vaginale inflamatorii si tumorale (sarcomul Sticher).



APARATUL CARDIO-CIRCULATOR

Mai putin important ca sursa patologiei sunt de luat in considerare anemiile de origine parazitara (hemosporidioezele) si infectioasa (erlichiozele-similare cu febra butonoasa la om si boreliozele transmisibile si ele la om). Toate acestea pot fi transmise de capuse motiv pentru care deparazitarea externa in perioada de atac a capuselor este foarte importanta.

Masuri generale de profilaxie a bolilor

Daca doriti sa aveti un caine permanent sanatos, care sa va incante ochii, respectati urmatoarele recomandari:

1. Un caine sanatos are parul des si lucios, ochii limpezi si privirea vioaie, trufa curata, rece si umeda, mersul vioi, apetitul mereu prezent. Daca se constata scurgeri oculare sau nazale, materii fecale in jurul anusului (mai ales la pui), trufa fierbinte, abatere, refuz de hrana, voma sau alte simptome patologice, adresati-va unui medic veterinar.
2. Se va respecta cu strictete programul de vaccinari. La varsta de 2,5 luni se face prima vaccinare antijigodioasa (cel mai recomandabil cu un vaccin polivalent (antijigodie - antiparvoviroza - antihepatita Rubarth - antileptospiroza). Dupa o luna se face un rapel. Pentru siguranta se mai poate face un rapel cand animalul implineste 9 luni. Vaccinul se repeta apoi anual pana la 4-5 ani, cand se inceteaza vaccinarea.
3. Vaccinarea antirabica, care este obligatorie in tara noastra, se va face prima data in campania de vaccinare din luna decembrie a anului in care s-a nascut catelul (dar nu sub varsta de 3 luni) si se continua apoi anual, pana la moartea cainelui.
4. Vaccinarea antileptospirica este necesara la cainii de vanatoare si la cei care vaneaza rozatoare.
5. De la varsta de o luna se incepe cu tratamentele antiparazitare interne, contra ascarizilor si teniilor. Tratamentul se face lunar in primele 6 luni, trimestrial in urmatoarele 6 luni, apoi de 2 ori pe an, primavara si toamna, pana la moartea cainelui. Un caine parazitat nu valorifica bine hrana si este un permanent pericol pentru om.
6. In principiu, administrarea de vitamina D si saruri de calciu pentru prevenirea rahitismului este necesara numai la caini din rase foarte mari (Dog german, Saint Bernard), care cresc pana la varsta de 1 1/2 ani. La celelalte rase tratamentul preventiv nu este necesar daca ratia este echilibrata si catelul beneficiaza de soare. Cum in crescatorii ratiile sunt frecvent dezechilibrate, profilaxia rahitismului se impune, tratamentul curativ devenind tratament profilactic.
7. Un caine va primi mancarea intotdeauna din castron si niciodata din mana omului. In felul acesta cainele invata sa nu manance ceea ce i se arunca sau ceea ce gaseste pe jos, fiind redus la minimum pericolul intoxicatiilor.
8. Cainele trebuie lasat sa-si consume tainul in liniste. In caz contrar devine agresiv, sperios si inapetent.
9. Intervalul dintre tainuri sa fie astfel stabilit incat cainelui sa-i fie foame in momentul in care i se serveste hrana. Numai in acest fel se mentine pofta de mancare.
10. Mancarea nu trebuie sa fie nici fierbinte, nici prea rece. Temperatura inadecvata a hranei sau a apei de baut poate fi cauza laringotraheitelor.
11. In alimentatia cainelui exista cateva sortimente total interzise:
- oase de pasare, iepure si miel (care produc gastrite si ocluzii intestinale)
- carne cruda de vanat, carne cruda de porc si organe crude de orice provenienta (care produc parazitoze). Prin carnea de porc se mai poate transmite boala lui Aujeszky
- cartofi, mazare, fasole uscata (care sunt greu de digerat si produc fermentatii intestinale)
- dulciuri pe baza de ciocolata (care produc inapetenta si obezitate).
12. Organele interne si alte deseuri de abator trebuie fierte cel putin 2 ore.
13. Nu se administreaza cainelui alimente alterate sau alimente improprii pentru om. Ceea ce ii dam cainelui trebuie sa fie bun si pentru om.
14. Nu se lasa cainele sa bea din balti sau din alte locuri cu apa statuta, de unde poate lua agentul leptospirozei sau alti germeni patogeni.
15. Nu se lasa cainele sa alerge prin Iocuri mardare si gunoaie.
16. Nu se plimba cainele prin tufisuri de unde poate lua capuse (care sunt hematofage).
17. La crescatorul particular, adapostul cainelui va fi spalat o data pe saptamana cu apa clocotita. Cu aceasta ocazie, asternutul din paie sau fan se arde, iar paturile si carpele se scutura si se lasa la soare cel putin 6 ore. Legea sanitara veterinara nr. 60 il obliga pe crescator sa tina adapostul animalului in permanenta stare de curatenie si sa dezinfecteze adapostul cel putin o data pe an.
In crescatoriile de caini se aplica masurile prevazute pentru o crestere intensiva a animalelor. Conform aceleiasi legi nr. 60 se vor efectua dezinfectii dupa fiecare serie de pui ('dupa depopularea fiecarui compartiment' , p. 153). La intrare in crescatorie se pune obligatoriu un dezinfector.
18. Locul unde cainele depune fecale sa fie curatat (daca se poate zilnic) si apoi sterilizat prin aruncare de apa clocotita, pentru distrugerea oualor de paraziti.
19. Cainele trebuie ferit de geruri mari, vanturi puternice, umiditate si caldura excesiva, deoarece acesti factori climaterici ii scad rezistenta fata de boli.
20. Cainele trebuie periat zilnic (curatire 'uscata', pentru indepartarea prafului, scaietilor, a firelor de par moarte. Daca cainele s-a murdarit mai tare, va fi spalat numai locul respectiv. Baile generale nu se recomanda si de aceea se fac foarte rar, in caz de forta majora (murdarirea intregului corp cu noroi, funingine, var s.a.).
21. Daca se anunta campanii de deratizare si apar peste tot momeli (pe langa case sau blocuri, in pivnite), cainii trebuie plimbati in lesa si dupa intoarcerea de la plimbare li se vor spala labele. Cainii se pot intoxica nu numai prin linsul labelor sau consumul momelilor, ci si prin consumul de sobolani otraviti si pasari otravite. De aceea se va evita vanarea acestor animale. Momelile trebuie indepartate dupa 1-2 saptamani, de catre cei care le-au pus, pentru ca sobolanii nu se mai ating de ele daca sunt mai vechi de o saptamana. Este bine ca proprietarii de caini sa cunoasca acest lucru.
22. Daca s-au facut in exterior (in gradina, in parc) stropiri cu insecticide, este bine sa se evite timp de 1-2 saptamani aceasta zona.
23. Daca s-au imprastiat insecticide prin casa, cainele sa nu fie adus in casa pana cand nu s-au maturat si s-au spalat suprafetele tratate cu insecticid.
24. In timpul antrenamentelor, omul nu va fuma si nu va manca, deoarece acest lucru nu este igienic si in plus ar deranja cainele.
25. Cainele nu trebuie suprasolicitat in timpul antrenamentelor pentru ca acesta oboseste repede, se epuizeaza si ajunge chiar la tulburari nervoase.
26. Achizitionarea unui pui de caine nu se face inaintea varstei de 6 saptamani, deci inainte de intarcare, pentru ca puiul are nevoie de lapte matern, care ii ofera o hrana bogata si anticorpi. Puiul intarcat prea repede face dispepsii, rahitism si ramane in urma cu cresterea.
27. Daca un catel consuma excremente sau roade peretii inseamna ca prezinta un deficit de saruri minerale. In acest caz se verifica ratia si se dau suplimente de peste, faina de oase, legume.
28. Se ascund de catel chibrite, cuie, ace, agrafe, bile de sticla sau de material plastic, cutii cu medicamente, detergenti, sapunuri.
29. Pentru a satisface nevoia de a roade a catelului se va oferi un os nefiert (preferabil un os lung de vaca, caruia i s-au taiat capetele si i s-a indepartat maduva), o talpa de la un pantof deformat sau o bucata groasa de lemn.
30. Se evita orice comportament brutal fata de caine. Un caine trebuie sa fie oglinda stapanului sau. Un caine bun are un stapan bun, un caine nervos, fricos, isteric are un stapan care in mod sigur merita si el aceste epitete.