Referate pentru Scoala - referate, comentarii, compuneri, subiecte rezolvate
Referate si esee la materia

Psihologia dezvoltarii

Psihologia dezvoltarii


Stadialitatea dezvoltarii psihice


• Stadiile dezvoltarii cognitive – J. Piaget

• Stadiile dezvoltarii morale – L. Kohlberg

• Stadiile dezvoltarii psihosociale – E. Erikson


Dezvoltarea cognitiva


Modelul lui Piaget - (modificat din 1930 pana in 1955) este cel mai cunoscut si cel mai

acceptat in literatura de specialitate

• Stadiul senzorio-motor (0 - 2 ani)



• Stadiul preoperator (2 - 7/8 ani)

• Stadiul operatiilor concrete (7/8 – 11/12 ani)

• Stadiul operatiilor formale (11/12 – 15/16 ani)

Stadiul senzorio –motor (0-2 ani)

• Corespunde dezvoltarii si coordonarii capacitatilor senzoriale si motorii ale copilului

• Schema senzorio-motorie = principalul instrument psihic

• Principala achizitie – permanenta obiectului

• Inteligenta este pur practica, legata de actiunile efective, constand in mobilizarea schemelor senzorio-motorii si coordonarea lor pana la gasirea alternativei eficiente

• Spre sfarsitul celui de al doilea an apar forme ale inteligentei de actiune, ale inteligentei simbolice, datorita maturizarii reprezentarilor

Stadiul preoperator (2 –7/8 ani)

– Pregateste stadiul anterior

– Se centreaza in jurul functiei semiotice/simbolice – premisa obligatorie pentru interiorizarea actiunii

– Jocul simbolic, desenul, limbajul apar si se consolideaza, contribuind la “mentalizarea”

actiunilor

– Cunoasterea este predominant intuitiva

– Copilul gandeste ce vede

– Copilul este robul punctului propriu de vedere - egocentrism

Stadiul operatiilor concrete (7/8–11/12 ani)

– Creste mobilitatea structurilor mintale

– Se cristalizeaza operatiile mintale => achizitia reversibilitatii (fiecarei actiuni ii

corespunde o actiune inversa)

– Se extinde capacitatea de conservare a invariantilor (esenta unor realitati nu se schimba)

=> se trece de la gandirea de tip functional la cea de tip categorial

– copilul reuseste sa vada ceea ce gandeste

– Totusi, operatiile mintale raman dependente si limitate la materialul concret

– Rationamentul se desprinde de concret, putandu-se baza pe abstractiuni

– Se opereaza cu clase de obiecte si cu relatiile dintre ele, dar si cu alte operatii (ex.

clasificari ale clasificarilor)

– Gandirea devine ipotetico-deductiva => se poate opera cu posibilul, el devine chiar mai

important decat realul (de unde si idealismul adolescentei)

Critica modelului piagetian

– Se limiteaza la perspectiva logicii clasice, care este insuficienta pentru intelegerea sferei

cognitive

– Ignora rolul interactiunii sociale in medierea dintre realitatea fizica si constructia mentala



a omului

Dezvoltarea judecatii morale

Dupa Piaget:

– Perioada moralei heteronome – copilul preia norme, reguli, interdictii, valori etc din

anturajul sau in mod neselectiv, rigid; se vizeaza doar fapta, nu si motivatia acesteia

– Perioada moralei autonome – se interiorizeaza si construieste un sistem propriu de

valori, norme, reguli de judecare

Modelul lui L. Kohlberg

– Pleaca de la distinctia lui Piaget si se intereseaza de etapele parcurse de copii in judecarea

unor dileme morale

– Ex.: “Pentru a ajuta pe cineva aflat intr-o situatie extrema, se poate recurge la furt?”

– Dilemele sunt construite pe conflictul dintre necesitatea de a urma o regula morala si

incalcari ale acesteia dictate de presiuni individuale reale si justificate

– S-a analizat argumentatia folosita de copii si adolescenti

Stadiile genezei rationamentului moral

I. Nivelul premoral sau preconventional (4 – 10 ani)

1. Stadiul moralitatii ascultarii

2. Stadiul moralitatii hedonismului instrumental naiv

II. Nivelul moralitatii conventionale (10 –13 ani)

1. Stadiul moralitatii bunelor relatii

2. Stadiul moralitatii legii si ordinii

III. Nivelul autonomiei morale sau al interiorizarii si acceptarii personale a principiilor morale (13 ani… sau niciodata)

1. Stadiul moralitatii contractuale

2. Stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita

Nivelul premoral sau preconventional

Se folosesc etichete culturale ale anturajului imediat in care traieste copilul, de genul “bun/rau”, “are/nu are dreptate”, “cuminte/obraznic”, iar faptele se judeca dupa consecinte

• Stadiul moralitatii ascultarii – criteriu puternic: recompensa si pedeapsa, ce duc la avantaje personale imediate

• Stadiul moralitatii hedonismului instrumental naiv – conformarea la norma este sursa de

beneficii, deci trebuie realizata pentru ca, fiind recompensata, poate fi si placuta in consecintele sale

Nivelul moralitatii conventionale

Copilul se conformeaza normelor exterioare si isi joaca rolul de copil asa cum este cerut

de familie si alte grupuri de apartenenta

• Stadiul moralitatii bunelor relatii – norma este respectata din dorinta de a fi recunoscut drept copil “bun”. Incepe sa se prefigureze judecata faptelor dupa intentia lor, nu doar dupa consecinte



• Stadiul moralitatii legii si ordinii – respectarea autoritatii, a normelor si legilor incepe sa apara ca necesitate ce reglementeaza conduita tuturor, deci si in beneficiul personal

Nivelul autonomiei morale

Acceptarea normelor morale apare ca forma de identificare cu grupul de referinta, prin impartasirea acelorasi drepturi si datorii. Apare efortul de a definire a valorilor morale in termeni proprii, diferiti de stereotipurile existente.

• Stadiul moralitatii contractuale si al acceptarii democratice a legii - standardele morale sunt intelese ca rezultat al unei decizii mutuale. Legile nu sunt intangibile si pot fi schimbate pe considerente rationale, vizand utilitatea lor generala.

• Stadiul moralitatii principiilor individuale de conduita - se cristalizeaza propriul sistem

de valori. Judecata de sine este perceputa ca fiind mai puternica decat cea venita din

exterior.

Critica modelului lui Kohlberg

_ Este valabil doar pentru o dimensiune a moralitatii: cea cognitiva – judecata morala, si deci, nu se rasfrange obligatoriu si direct asupra conduitei morale;

_ Cele sase stadii au fost regasite mai ales in judecatile morale ale baietilor, mai putin a fetelor;

_ Dilemele folosite forteaza raspunsul spre solutii simplificate, rezultatele fiind diferite atunci cand s-a cerut evaluarea unor solutii alternative;

_ Se ignora aspectul situational care isi pune amprenta atat asupra judecatii morale, cat si asupra conduitei morale.

Modelul lui E. Erickson

Dezvoltarea psihosociala

_ Modelul lui Erik Erikson (1950), cu 8 stadii - cel mai cunoscut - pleaca de la conceptia lui

Freud despre dezvoltarea afectiva:

– Stadiul oral (0 – 18 luni)

– Stadiul anal (18 luni – 3 ani)

– Satdiul falic (3 –7 ani)

_ Teza centrala - potentialul de dezvoltare al individului capata implinire pe tot parcursul

vietii. Fiecare etapa a vietii este deschisa unei noi achizitii psihosociale, ca urmare a unei

noi crize de dezvoltare

_ Principiul epigenetic – potentialul de crestere, de crestere este deja dat, este terenul pe

care se realizeaza cresterea

Dezvoltarea psihosociala

_ Crizele apar din conflictul dintre posibilitatile de relationare ale persoanei si cerintele

mediului social

_ Fiecare achizitie poate fi plasata intre variante polare

_ Ulterior, Erikson considera ca aceste polaritati se pot combina, intr-o noua conditie

(axiologica)



Iata mai jos stadiile dezvoltarii psihosociale:

StadiulPrincipala achizitie Factorii sociali

Infantil  incredere vs neincredere mama sau substitutul matern speranta

(0-1 an)

Copilaria mica Autonomie vs dependenta  ParintiiVointa

(1 –3 ani)

Copilaria mijlocie (3 – 6 ani) Initiativa vs Retragere, vinovatie Mediul familial Finalitatea in actiuni(teleonomia)

Copilaria mare(6 –12 ani)Sarguinta, eficientavs inferioritate Scoala si grupul de joaca Competenta

Adolescenta(12 – 18/20 ani) Identitate vs confuzie Modelele si covarstnicii Unitatea

Tanarul adult Intimitate vs izolare Prietenii, relatia de cuplu Mutualitatea afectiva

20 – 30/35 ani)

Adultul (35 – 50/60 ani) Realizare vs rutina creatoare Familia, profesia Responsabilitatea

Devotiunea

Batranetea (peste 60 de ani) Integritate vs disperare Pensionarea, apusul vietii Intelepciunea

Importanta acestor stadii pentru educatie

_ Copiii au ritmuri diferite de dezvoltare => actiunile educative trebuie adaptate la nivelul

fiecarui copil

_ Exista diferente semnificative intre cele doua sexe (ex.: fetele pot obtine intre 9 si 12 ani

performante mai bune in fluenta verbala, ortografie, citire si calcul matematic, in timp ce

baietii sunt mai buni la rationament matematic, orientare spatiala si solutionarea problemelor de descoperire)

_ E necesara crearea conditiilor necesare stimularii dezvoltarii cognitive, morale sau psihosociale in functie de achizitiile deja existente

Ce e bine sa stie un educator

_ Caracteristicile fizice, psihologice, sociale ale fiecarei varste cronologice

_ Diferentele dintre varsta cronologica si cea psihologica si efectele ei asupra procesului

educativ

_ Posibilitatile si limitele pe care un educator le are datorita acestor caracteristici de varsta

BIBLIOGRAFIE

1. N. Radu, A. Ionescu, L. Goran, D. Vasile, Psihologia Educatiei, Ed. Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2000

2. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie scolara, Ed. Polirom, Bucuresti, 1999